Eliza: My life in Oxford, London and beyond...

Immigration - No news, still a hot topic

2011-11-24T12:59:00.001Z

Immigration - related news hits the headlines again.
There is no new topic (net migration), no new information on immigration figures, no new type of migrants - mostly students, many EU workers, many stay temporarily. What is the news then? The fact that the Government target to reduce net migration is pure fantasy? This has been mentioned before. This brings into my attention again populist names for policies - why was this "ten of thousands" target thought in the first place? The data on net migration is simply inaccurate.

I cannot even call this net migration target a failed policy, as for me it was not a policy in the first place. This is not the way to engage with immigration, looking at the phenomenon only through figures and depending on ... the number of British citizens moving abroad.

The titles intend to shock, placing in the same sentence words such as "immigration" and "record".

Nevertheless, most reader - as I can see from theirs comments on websites as varied as the ones of the Guardian, the Daily Mail or the BBC - do not look beyond headlines. There is no context and no analysis. How many did go to the website of the Office of National Statistics?

There is no clear information about people leaving the UK. Then why even discuss about net migration? We do not talk about students and other EU migrants who come just for a short stay, who are here temporary. Many of them have a brief stay here. Then, there is no border check at the exists. They are just estimates. Furthermore, net migration incresed because emigration decreased. Emigration of British nationals. Not the one of migrants.

This makes me wonder what makes a "news" in the UK these days, including in the non-tabloid press. Isn't the "news" supposed to be new and fresh, and isn't it supposed to be well investigated ?

A range of articles on the topic:

The Guardian about "failure" of net migration target

Daily Mail misleading: talking about the rise in immigration, when in fact is net migration which increased

Far more balanced FT article

Cu barca in Oxford/ Punting in Oxford

2011-06-24T23:42:00.000+01:00

Din lipsa timpului, am sa pun doar linkul. e un video scurt filmat saptamana trecuta, cand una din prietenele cu care am iesit m-a filmat in timp ce incercam sa " vaslesc". De fapt, barcile traditionale, care nu sunt pentru competitii, in Oxford si in Cambridge ( probabil si in alte parti) nu au vasle, ci niste baturi inalte. Raul nu este foarte adanc, si se ajunge cu batul pe fundul apei. Eu insa sunt incepatoare, si mai mult am mers in cerc la inceput.

Fata care mai apare in video este o prietena din Pakistan, care face master la aceasi universitate.

http://www.youtube.com/watch?v=x0ORki5RC-U

Citate minunate ale unor imigranti in Marea Britanie, intr-un studiu calitativ/ Great quotations from immigrants in the UK, from a qualitative study

2011-05-26T15:39:00.001+01:00

All mentioned that they would like to stay temporary in the UK, and they intend return home soon.

The immigrant's dilemma, that I also feel sometimes, is .... "should I stay here, or should I go back home? where is home? what I am actually doing here? would I feel better home? what is home?..."

" No matter how long you live in the river, you can't become the crocodile "
" I knew it was time to return, because the spirit went out of me"
"Home is always a good place to nurse a broken heart..."

Imigratia in Marea Britanie: liderul partidului laburist,nepot al unei familii de imigranti polonezi/ The Immigration Debate in the UK: Consider that the Labour Party leader's family has Polish roots (grandparents were Polish)

2011-05-21T15:04:00.002+01:00

During the debate on immigration in the UK, it worth reflecting on the effects of immigration (economic and fiscal), but also the human capital that can benefit this country.

Here is the whole speech of Ed Miliband, that talks about the social mobility of the past and the huge steps made by his family, by Polish refugees in the UK to the high end of British politics:

http://edmiliband.org/speeches/british-promise-social-mobility/

Locul meu de inspiratie in Londra/ My Inspiring place in London

2011-05-20T23:02:00.001+01:00

Intrarea de la British Library, din Euston Road

British Libarry e o biblioteca publica care ma inspira, un loc unde simt ca imi place sa lucrez, unde vin oameni de toate varstele cu ziare, carti, laptopuri, netbook-uri, e-readers si alte gadget-uri. Mesele, birourile, fotoliile, bancutele si scaune sunt ocupate de oameni cu sete de lectura, cu dorinta de a studia, de a cunoaste. Uneori, cu dorinta de a lega conversatii cu ceilalti utilizatori. Sigur persoanele cu care intri intr-o conversatie au ceva interesant de spus. Personalul este extrem de amabil. Toate acestea, gratuit, intr-un mediu primitor, relativ linistit, in centrul Londrei, langa cea mai mare statie de metrou, langa gara internationala St Pancras ( unde vine trenul Eurostar) si o gara regionala.

***

In ultimele saptamani mi-am petrecut multe zile in Londra. In proiectul meu de dizertatie intra si cercetarea calitativa, si am facut interviuri cu oficiali britanici si cu reprezentanti ai grupurilor de interese, care au legatura cu politica de imigratie.

De mult ori, aveam momente in care vroiam sa stau intr-un loc central, in care sa imi pot incarca laptopul si sa lucrez la dizertatie sau efectiv sa stau online. La fiecare 10 metri in Londra este un Starbucks, si cu o card de fidelitate accesul la internet nu este o problema.

Totusi, eu vroiam un loc unde sa fie mai putina galagie, mancare si mai mult loc.

Asa am ajuns la British Library, un loc care nu primeste la fel de multi vizitatori ca si alte obiective turistice ale Londrei, desi ar merita sa fie in itinerariul oricarui turist. Acest lucru se intampla probabil pentru ca este in primul rand o biblioteca nationala, cu sali de lectura si explozitiile sunt mult mai mult orientate spre idei si modele de cercetare. Publicul tinta este mai restrans. Totusi, este o experienta inedita sa vizualizezi diverse manuscrise ale membrilor formatiei Beatles, Magna Carta (document semnat de coroana britanica in secolul III , si care dadea mai multe libertati civile si limita puterea suveranului - un fel de inceput de monarhie constitutionala) sau Biblia Gutenberg. Multe din cartile expuse sunt ori primele copii printate a unor opere celebre ( precum "Alice in Tara Minunilor" sau scrierile lui Shakespeare) sau carti religioase ale crestinismului, islamului sau alte religii ale lumii, de o estetica impresionanta, atat prin folosirea unor caractere pretentioase cat si a unor desene sugestive.

Totusi, aceasta este doar partea "turistica" a bibliotecii. La etajul 2 sunt o multime de fotolii comode, care au fiecare atasat cate o masura de scris. Sunt amplasate langa o priza unde se poate incarca laptopul. In apropiere, chiar langa un restaurant interior, se poate sta la mese, care sunt mai mari, fara a fi necesara vreo consumatie (in principiu!). Un etaj mai jos, este o cafenea cu masute mici, individuale, unde se pot pune carti, documente, laptopuri ( sau netbook-uri). La parter, este o camera multimedia temporara, cu birouri si fotolii comode ( tot cu masuta individuala). In rest, la toate etajele, sunt bancute acoperite cu un material ce seamana cu pielea ( nu stiu sigur daca sunt de piele), unde vine publicul tot cu carti, laptopuri, netbook-uri. Sau unde vizitatorii se odihnesc pur si simplu. Oricine poate intra. Obiectele in plus sau hainele se pot lasa gratuit la garderoba, exista apa potabila si pahare la fiecare etaj. O fantana arteziana, oarecum stilizata, incanta privirile langa receptie.

Ador acest loc, pentru ca este un mediu extrem de stimulant intelectual si... vizual. Pereti de sticla separa etajul 2 cu mese de salile de lectura propriu zise, prin care se vad sutele de carti vechi, aranjate pe rafturi. Oricine poate intra in British Library, si totusi este un loc extrem de civilizat. E cateodata atat de liniste, in ciuda turistilor care vin si viziteaza in graba! Simt ca pot studia linistita oriunde, fara sa fie nevoie a-mi face permis pentru salile de lectura.

Aceasta biblioteca ma inspira. In una din zilele trecute din Londra, am stat inauntru o zi intrega. Am inceput prin a citi niste articole pentru dizertatie la una din mesele din restaurant. Majoritatea pareau a fi studenti, si toti isi intindeau documente pe mese. Eu am ajuns la 10.30 dimineata si multi pareau sa fi venit chiar mai devreme.
Dupa cateva zeci de minute, barbatul ( in jur de 50 de ani) care citea un ziar si cu care imparteam aceasi masa, ma intreaba daca studiez la Oxford. Acesta a fost inceputul conversatiei. Am aflat ca avem o gramada de subiecte de discutat. El a studiat la fosta mea universitate, la UCL, a facut sapaturi arheologice timp de 4 ani in Dobrogea, a calatorit in Romaia si a lucrat la Ministerul Muncii din Marea Britanie ( unde am intervievat inainte oficiali pentru dizertatie). Am discutat mult despre imigratie in Marea Britanie, despre politicieni, despre Uniunea Europeana si criza financiara. La sfarsit mi-a zis ca se vede ca stiu atat de multe despre politicile publice si imigratie din Marea Britanie, incat imi va fi usor sa gasesc o slujba. Mi-a urat succes. Acesta conversatie mi-a dat optimism pentru toata ziua si sunt convinsa ca am intalnit un partner de conversatie atat de interesant in primul rand pentru ca am decis sa merg la British Library. Apreciez foarte mult deschiderea britanicilor fata de straini, modul lor direct de a aborda pe cineva pentru a discuta idei, curiozitatea ( cu limite auto-impuse) si mai ales corectitudinea politica. Mi-am dat seama ca e o tara in care mi-ar placea sa mai stau macar un an, sa experimentez cu adevarat etica muncii in Londra.

Recunosc, faptul ca am putut sustine o conversatie pe diverse domenii, de la politica la economie, cu un britanic cu experienta profesionala indelungata, mi-a dat multa incredere in mine. Mult mai mult decat daca as povesti cu unul din studentii straini de la masterul meu - desi trebuie sa recunosc ca acesti colegi ai mei au o profuzime in gandire care e impresionanta. Majoritatea au niste experiente de viata si profesionale care sunt un model pentru mine.

Cand ma plictiseam de citit, mergeam sa imi iau ceva de mancare. In alte dati, mergeam in partea cu expozitia permanenta, sa ascult la castile de langa manuscrise, melodii de la Beatles.

Here comes the sun....

Sfintele Pasti in strainatate/ Easter abroad

2011-04-23T12:31:00.003+01:00

De fiecare daca cand sarbatoresc un eveniment religios important care in mod traditional l-as face cu familia imi spun ca data viitoare merg acasa. Acest lucru s-a intamplat cand am fost de Pasti in Londra in 2007, anul acesta de Craciun si acum de Pasti in Oxford.

Nu cred ca imi lipseste partea religioasa de acasa in sine, desi trebuie sa recunosc ca Invierea in fata Catedralei din Piata Avram Iancu din Cluj-Napoca imi da niste sentimente speciale. Toata lumea cu lumanarile aprinse, grupate in functie de familie, sau in cuplu - imi da senzatia de multe iubire, solidaritate si credinta. Totusi, Biserica o gasesc si in strainatate. Oricunde am stat, a existat o biserica ortodoxa romanesca si o comunitate de romani. Si in Oxford, mai ales in Duminica Floriilor, m-am simtit cu adevarat parte dintr-o comunitate cu oameni deosebiti. Sunt foarte incantata sa descopar cum Biserica ortodoxa romana trimite preoti sau calugari la misiuni in strainatate, pentru ca ne ajuta pe noi cei plecati sa ne simtim mai aproape de casa.

Insa, cum spuneam, nu Biserica ar fi o problema. Familia este cea care imi lipseste, pentru ca face si ea parte din dimensiunea sprirituala, sufleteasca a experientei sarbatorilor.

Mai lipsesc si prietenii, fostii mei colegi, cu care mereu am impartit obiceiuri tare frumoase. De exemplu in Ajunul Craciunului, mergeam cu totii, peste 10-15 persoane , la colindat din casa in casa. Mergeam la parintii nostri, si la doamna diriginta. In unii ani am fost si la alti profesori. Tot in Ajun, ma intalneam in 23 decembrie cu alte prietene de-ale mele, si ne faceam reciproc cadori de Craciun. Apoi, in una din zilele dupa Craciun, fostul nostru coleg, care sta in afara Clujului dar totusi foarte aproape) ne chema la el, unde stateam aproape o zi intreaga la povesti, ne jucam jocuri, gustand din bunatatile pregatite pentru noi. In Lunea Pastilor primeam baietii la udat sau ne strangeam la cineva acasa, sa facem mai usoara munca baietilor.

Aceste obiceiuri sunt imposibil de reprodus in Vest. Alti oameni, alte obiceiuri. Fiind in permanenta intr-o comunitate internationala ( in Londra, Roma si Oxford), persoanele cu care am interactionat dadeau un grad diferit de importanta acestor sarbatori. Mai mult, anul acesta multe persoane cu care interactionez sunt fie de alta religie (non-crestina), sunt agnostice sau ateiste. Desi tin foarte mult la prietenii mei, cativa din afara Europei, pentru mine e foarte greu sa simt ceea ce simteam acasa, pentru ca nu exista aceeasi reverenta pentru anumite obiceiuri, care in mediul academic ar fi numite de-a dreptul " ritualuri". Exista insa curiozitate si intrebari inteligente legate de cum privesc eu religia ortodoxa si Sarbatorile, dar nu exista ( si nu ar avea cum!) gradul de empatie si profunzime pe care il experimentez acasa. Imi place insa ca exista respect pentru diversitate si pentru ceea ce simt eu.

In Marea Britanie in general se simte o puternica tendinta de laicizare si de eliminare a oricaror evenimente cu semnificatie religioasa din discutiile publice, zilele de odihna (multe libere). Se insista pe "cultura britanica" si se exclude in principiu ideea ca aceasta cultura are radacini crestine. Probabil conteaza ca e o societate multiculturala, multietnica si multireligioasa, cu un procent mare de imigranti ( definiti ca si persoane care s-au nascut in afara Marii Britanii, peste 10%) si de minoritati nationale (persoane nascute si crescute in Marea Britanie, dar care nu sunt de aceeasi rasa si etnicitate cu britanicul "tipic", i jur de 13%). Astfel , religia este vazut ca ceva srict privat, si nu se da o importanta atat de mare sarbatorilor crestine pentru a nu leza sentimente persoanelor care au o alta religie, pentru a nu da impresia de inegalitate. Aceasta se intampla in special in mediul academic, unde oamenii insista sa fie vorbeasca doar despre " adevaruri demonstrate stiintific" . Aveasta afirmatie nu face sens, din punctul meu de vedere; mai ales in contextul stiintelor sociale, care folosesc aproximari, interepretari, definitii contruite si variate.

Apoi, conteaza si faptul ca in Marea Britanie viata privata este respectata in mod special, se pune accent pe individualism. Exista si mult formalism in relatiile dintre oameni, iar religia este un subiect sensibil, pe care toate ghidurile despre adaptarea strainului in aceasta tara te atentioneaza sa nu il atingi. Efectiv "nu se cade" sa insisti pe sarbatorile religioase la care participi. Nu e indicat de asemenea sa vorbesti despre ceea ce crezi, pentru ca s-ar putea considera ca incerci sa convingi pe cei din jur sa iti urmeze parcursul religios.

Un ultim aspect pentru care Sarbatorile nu se simt ca si acasa si exista aceleasi manifestari publice si in cercurile de prieteni (probabil e diferit cu familia, insa eu familii britanice la care am fost nu sarbatoreau nimic religios). Consumerismul este un fenomen omniprezent. Aceasta nu inseamna ca in Romania nu am vazut forme incipiente ale acestui fenomen, dar cred ca inca, macar in general, conteaza partea sprirituala si obiceiurile care nu au nici o legatura cu cati iepurasi de Pasti ( si cat de mari) cumpara lumea. Aici insa, consumerismul este dus la extrem. Orice eveniment este un pretext sa se faca reduceri, asadar un pretext sa merga lumea la cumparaturi. Pastele este " masa de Pasti", iar Craciunul "masa de Craciun". Totul inseamna cadouri, ciocolata si zile libere, care sunt folosite pentru excursii , preferabil in tari calde, precum Spania. Sa nu mai pomenesc despre reducerile din zilele urmatoare, in care lumea sta la cozi de ore intregi, se impinge in magazine si planifica din timp o harta a magazinelor-tina, sau contribuie la blocarea site-urilor magazinelor unde se fac reduceri. Mai mult, unele obiecte se ieftinesc foarte mult, iar zborurile pentru Europa de Est se scumpesc - se stie ca imigrantii de acolo vor sa merga acasa. In alte cuvinte, se profita de situatie. Nu vreau sa intru in aceata exploatare a sentimentelor si a obiceiurilor oamenilor, insa trebuie sa admit ca imi este foarte dor de casa, si poate data viitoare o sa accept sa platesc un bilet de trei ori mai mult ca in mod normal, doar ca sa merg acasa. Accept si imi place diversitatea, si trebuie sa recunosc ca privesc aceste obiceiuri si diferente cu o anumita curiozitate. In acelasi timp, stiu ca nu ma reprezinta si nu as vrea sa fie obiceiuri pe care sa le preiau si eu.

Sper ca incepand de anul viitor, voi petrece toate Sarbatorile acasa.

Paste Fericit!

Happy Easter!

Un alt cantec care combina diverse limbi/ Another great song that is sung in two languages

2011-04-19T00:41:00.000+01:00

" Vivo per Lei" in Italian and German

Cantec in araba si italiana care ma inspira/ Inspiring song in Arabic and Italian

2011-04-16T16:20:00.001+01:00

That is a great song, that mixes Arabic and Italian. It gives so much peacefulness and optimism
Ca sa completez muzical ceea ce am scris mai devreme. Aici e o melodie intr-un amestec de araba si italiana, care da o senzatie de pace si optimism.

Seara minunata cu prietene din Asia, Africa de Nord si Oriental Mijlociu / Great Evening with Friends from Asia, North Africa and the Middle East

2011-04-16T01:07:00.001+01:00

... si de ce a fost atat de deosebit? Am mai avut seri care prin natura lor erau foarte multiculturale, si in Londra, dar si Oxford sunt diverse comunitati etnice si mediul in care am fost mereu era international.

Totusi, de fiecare data am niste sentimente foarte puternice care sunt un amestec de uimire despre diversitate, de curiozitate fara de alte culturi si puncte de vedere, de apreciere pentru faptul ca sunt in pozitia privilegiata sa am parte de atat de multa diversitate si de solidarietate umana. In legatura cu ultimul aspect, o seara multiculturala - in special cu persoane care provin din tari unde exista conflicte indelungate- ma face mereu sa ma gandesc ca atat de multe probleme intre state si in interiorul unor state pe motive etnice si religioase sunt de fapt mai mult la nivel politic. Mai mult, imi intareste convingerea ca multi care doresc sa ajunga la putere (sau sa se mentina) folosesc masele si apeleaza la diferente intre oameni pentru a-i dezbina sau radicaliza. Sau pentru a controla anumite resurse, sau pur si simplu pentru a nu-si pierde locul in ierarhia statelor puternice/ lider in problemele globale.

Atat de multe probleme globale si conflicte intre state sunt create numai la un nivel inalt, de catre conducatorii lor sau o anume clasa.Oamenii de rand nu au in mod ura si sentimentele pe care liderii lor le predica. Mereu simt o placere nemaipomenita sa vad stand impreuna prieteni din Statele Unite si Iran,sau prieteni din India si Pakistan. Umanitatea si intelepciunea, dar si educatia sunt metode prin care diferentele ideologice, politice si etnice sunt mult minimalizate. Sau nu mai sunt o sursa de conflict, de tensiune.

Azi am fost invitata la ceai indian ( "Chai") intr- bucatarie din campusul colegiului meu (St Antony's). Colegiul meu e numai pentru persoane care sunt in perioada cursurilor post-universitare la Oxford . Asadar, majoritatea au peste 22 de ani si as spune ca media de varsta e 25-26. Cel mai probabil colegiul meu este cel mai international de la Oxford. Are un procentaj foarte mic de britanici , mai rar pentru Oxford, si un numar mare de studenti din toate colturile lumii.

Revenind la grupul prezent in aceasta seara. Am stat la povesti, ceai si gustari dulci cu o fata din India, una din Pakistan, una din Statele Unite (dar cu origini din regiunea Punjab), una din Iran si alta din Maroc. Eram singura din Europa!

Inainte, cand studiam la UCL, faceam Studii Europene si toti din jurul meu erau europeni. Cumva, nu doar viata academica era cu europeni, si si cea sociala- aveam multi prieteni de la cursuri. Apoi, eram intr-o asociatie studenteasca care era axata pe Europa... A fost o experienta minunata, am invatat multe despre mine si identitatea mea europeana. Insa, m-am privat oarecum de ceea ce exista in afara Europei...

Studiind Europa, implicit am avut-o in topul preocuparilor. Mai citeam si discutam despre relatia cu Statele Unite (de fapt eram la curent cu miscarile politice de acolo), si intr-un an am discutat mai mult despre politicile de dezvoltare pentru Africa.

Totusi, aici este vorba de niste abordari teoretice, lecturi si nicidecum de contact uman. Anul acesta de la Oxford m-a facut sa imi dau seama cat de putin stiu cu adevarat despre alte parti ale lumii, si cat de multe mai sunt de descoperit. Am fost, inconstient, " eurocentrica". Multe din cunostintele mele, atat teoretice cat si practice erau legate de Europa, care era pentru mine centrul lumii. Batranul continent inca mai este in topul prioritatilor mele academice si personale, insa am o sete extraordinara de a intelege ce se petrece in alte parti ale lumii. Si ma refer mai mult la partea culturala, de mentalitati, obiceiuri si credinte. Sunt ca un fel de antropolog amator in timpul liber. Oarecum inconstienta ca de fapt eu examinez in permanenta cutume si atitudini oarecum exotice dar care ma ajuta sa imi identific proprile valori si sa apreciez diversitatea. Un alt beneficiu este examinarea practica a unor aspecte pe care le-am citit din carti. De exemplu, am inteles, mult mai concret decat orice studiu academic mi-ar putea explica, influenta perioadei imperialiste si post-imperialiste europene in diverse locuri ale lumii. De exemplu, indienii inca invata engleza de cand sunt foarte mici si multi au o afinitate deosebita cu Marea Britanie; multi care sunt de etnicitati diferite in India sau vorbesc dialecte mai putin asemanatoare, vorbesc intre ei in engleza. Si asta in mediu privat, nu doar in cel universitar sau in institutiile publice sau pentru ca vin in Marea Britanie. Sau, de exemplu, multi chinezi din Hong Kong se adapteaza mai usor in Marea Britanie decat cei din Shanghai. Sau ca in Maroc melodiile in voga sunt cele care inainte cu ceva timp apar in Franta (asa a inceput fata din Maroc sa ascute O-zone si sa sa stie de Akcent!)

Inainte sa o cunosc pe Heba, din Pakistan, nici macar nu m-am gandit la problemele politice si religioase care le are aceasta tara . Probabil pentru ca nu e lumica reflectoarelor, dar a trecut dupa inundatiile din Pakistan. Nu se mai vorbeste de aceasta tara, pentru ca nu este o criza puternica precum acum in Libia sau pentru ca nu a fost recent ceva asemanator a fost cutremurul in Haiti. Totusi, tara traverseaza o criza mai " linistita", insa mai permanentizata. Am descoperit multe concepte comune intre crestinatatea ortodoxa si islam. Desi este foarte convinsa de propria religie (islam), aceasta prietena deosebita a aratat un interes foarte mare pentru dialogul intre religii. De Craciun a venit cu mine la Biserica, apoi m-a invitat cu ea la o cina de Sabat la Centrul de Studii Iudaice din Oxford. Ii place muzica religioasa, de oriunde ar fi ea, asta pentru ca stie ca marile religii ale lumii ar trebui sa contribuie la pace si ca interpretarile corecte nu ar lasa loc la extremism , si indeamna spre dezvoltare personala si... umanitate.
Datorita ei, am inceput sa ascut si alte tipuri de muzica. Am descoperit cantece mixte, precum unul in araba si italiana. Imi place in mod special un cantec in araba. Am invatat de la ea cateva cuvinte in urdu (limba vorbita de multi pakistanezi). Cumva a ajuns si la cantece in ebraica, asta pentru ca am auzit o colega de la cursul meu si imi placea tare mult cum suna...

Revenind din nou la aceasta seara... au fost conversatii interesante despre o excursie facuta de una din fete in Siria, chiar in perioada turbulentelor. Apoi, am gustat tot felul de dulciuri din Orientul Mijlociu, inclusiv o inghetata de fistic, foarte diferita de tot ce am incercat pana atunci. Am discutat planuri despre o petrecere in pijamale intre fete , in care sa ne facem masaje cu uleiuri parfumate si sa ne dam cu masti hidratante. Am discutat si subiecte mai serioase, precum nevoia de interdisciplinaritate in anumite domenii ( inclusiv migratie).

Simt atat de multa solidaritate cu toti, si acet gen de intalniri imi cresc empatia pentru problemele si obiceiurile oamenilor din alte parti ale lumii. Si simt ca avem atat de multe in comun! Recunosc insa ca sunt la o universitate de elita si inevitabil fetele cu care am stat azi la masa s-ar putea sa nu fie chiar "omul obisnuit" din tarile lor.

Insa pentru mine e o metoda de cunoastere. Mai mult, stiu ca deocamdata nu am sansa sa ma duc in aceste tari atat de interesante. Totusi putin pot sa ajung la ele, intalnind cetateni de-ai lor , purtatori de bagaj cultural - in Oxford.

Ganduri despre prietenie / Thoughts about friendship...

2011-04-16T00:15:00.001+01:00

I realised that I never expressed these thoughts in public until now, and I have been having these ideas for a while now...
About not very real friendships..

1. people who pretend to be your friends and in fact contact you only when they need your help (why does this need pretending? everybody does it to a certain extent- but then don't pretend you missed me so much! ); then of course they forget about you, you are not useful anymore
And I know, I know, networking is important bla bla but then keep it to that level. And do not " facebook-befriend" me ... I refuse to have facebook "friends" with whom I did not have a genuine contact with. Well maybe that's connected to the nature of the messagges that I am posting on my wall, sometimes they are more personal...
2. people who reply to your text/email/ facebook/ messenger message months after , when they could actually do this much sooner, at no cost, and just in a few seconds. Paradoxically, these are those who constantly check their emails or Blackberries and other gadgets designed to connect and to send speedy responses...
Excuses such as " I was busy" are ... so trivial. I am busy too! But that does not prevent me for asking " How are you?" because I care, and it takes just max 5 seconds of my very precious time.
3. people who do not believe that there are relations which are not based on any other reason but affection or genuine care or admiration. Not every friendship has a rational reason ( or a material / professional interest!) behind it. It it was like that, the world would be so sad.

... and I am happy today...

Dilema alegerilor.../ My "Choices" Dilemma

2011-04-12T23:15:00.004+01:00

De cand am plecat din tara, inca din momentul in care eram in Londra, am avut dilema alegerilor. Acest aspect al vietii mele, timp de 5 ani, e cel mai frumos si mai chinuitor in acelasi timp.

Cand eram in liceu in Cluj, " liceu de centru"... un liceu care oferea si alternative la activitatiile scolare, avea totusi un numar relativ limitat de alte activitati. Si in general faceam tot ce pot ca sa ma implic in toate, sa invat cat mai mult si sa inteleg ceea ce imi place. Am invatat sa ma bucur de fiecare oportunitate( mai putin de concursuri precum cele de fizica sau matematica- la care trebuie sa recunosc ca sunt foaret putin talentata!).

Totusi, cand am ajuns la UCL si cand am inteles ca sunt sute de evenimente care se intampla in fiecare secunda in Londra, mi-a fost greu sa ma impac cu gandul ca vor trece pe langa mine atat de mult lucruri interesante, in care nu voi putea sa ma implic. Sau la care sa fac aplicatii...

Pe de o parte, erau organizatiile studentesti de la Uniunea studentilor de la UCL - Societies. Pentru orice gen de interese, de la ciocolata la fanii lui Lord of the Rings, de la cultura indiana pana la dezbateri. Toate aveau petreceri, invitati interesanti, evenimente sociale in puburi, restaurante,excursii, unele aveau spectacole...
Apoi, era munca de voluntariat, care se putea face prin-un departament al universitatii, care te plasa intr-o organizatie care sa corespunda cu interesele si cu experinta ta...In afara universitatii mele, erau organizatiile de la University of London, o structura deasupra universitatii mele, care reuneste mai multe universitati din Londra.

Erau evenimentele saptamanale de la Institutul Cultural Roman, Centrul Cultural Roman, Institututl Cultural Italian, Francez si German- trebuie sa marturisesc , toate ma interesau. Pentru ca mi-era dor de tara si pentru ca imi plac atat de mult limbile europene! Apoi toate activitatile tipic studentesti: concerte saptamanale, plecari organizate la cinema de catre colegii din camin, picnic-uri in unul din sutele de parcuri londoneze. Altii faceau excursii in orase celebre din UK, precum Cambridge sau Stratford-upon-Avon sau Stonehenge... uneori la mine la camin, la bar, se organizau petreceri tematice, alte dati concursuri de intrebari de cultura generala, in fiecare duminica era oferta speciala la pizza...

Apoi, Londra ca si oras multicultural are o multime de piete care aduce aminte de aproape orice colt din lume. Pietecu specific indian, pakistanez ( Brick Lane) sau piete unde se vad produse din Caraibe (Brixton). Sau piete cu un stil eclectic, unde poti gasi orice. Sau piete de sfarsit de saptamana, precum cele din Notting Hill sau Borough....

Putin am incercat din toate. Si mai sunt multe altele...

Desi, trebuie sa recunosc ca nu se compara cu dilemele de alegere care le am in Oxford. Imi place sa merg la toate cursurile, seminariile si tutorialele. Vreau sa particip la toate conferintele si cursurile de la Oxford legate de migratie, de la toate cele trei centre de cercetare care se ocupa cu migratia internationala. La urma urmei, experienta de aici trebuie sa fie in primul rand academica, nu? Urmeaza emailurile de la mine de la departament care anunta conferinte interesante in Londra si alte parti ale Marii Britanii... tot pe migratie. Ce tentant, sa merg sa ii aud vorbind pe cercetatorii a caror articole le citesc in jurnalele academice! O data am participat la o luare de cuvant a Inaltului Comisar pentru Refugiati al ONU, Antonio Gutteres.

Mi-a parut tare rau cand nu am reusit sa vad discursurile tinute de Ban Ki-moon si de Kofi Anan.

Totusi, viata sociala imi pune probabil dileme si mai mari- pentru ca simt ca in sfera aceasta, nimic nu e obligatoriu. Dar eu stau doar 9 luni, iar Oxfordul este un oras atat de frumos, si desi pare mic, are o multime de evenimente care te tenteaza in timpul libera. De la voluntariat cu copii imigranti si batrani, la voluntariat cu batrani. Mai sunt organizatiile studentesti ale universitatii, ca si la UCL.... in plus, mai exista organizatiile Colegiului meu, St Antony's. Si este si cor ( am fost in cor la alt colegiu, Trinity), si petrecerile saptamanale la mine la colegiu, pe diverse teme ( de la Petrecere braziliana la petrecere balcanica!).

Cand vine soarele., primesc invitatii de la prieteni sa mergem cu bicicletele sa exploram satele din apropiere, sau sa mergemla picnic pe malul raului.
Sau invitatiile la cinele formale ( " formal dinners") la diverse colegii. Sau " cine la schimb" ( " exchange dinners") cu alte colegii. De ce mult timp asa avea nevoie, sa explorez toate cele 38 de colegii de la Oxford! Le-am vizitat deja pe cele mai faimoase, precum Christ Church sau Magdalen, si am fost deja la cine sau la cea in colegiile unde deja am prieteni - Trinity, Nuffield, Merton, Kellogg, Blackfriars, St Hilda's. Am vizitat unele pentru ca erau concerte de muzica clasica( precum Queen's College) sau pentru ca aveau un eveniment academic despre migratie ( precum Green Templeton).

Si aici e doar o selectie ( oricum, incompleta) a ceea ce am reusit sa experimentez eu. Nu am pus la socoteala multele alte intalniri cu prietenii mei si implicarea intr-o asociatie internationala a studentilor romani... desi am impresia ca in comparatie cu cei din jurul meu, eu fac totusi atat de putin. Sunt oameni cu atat de mute lucruri pe care le fac in permanenta, dar cumva gasesc timpul sa aiba si o viata sociala buna. Ii admir atat de mult!

Totusi, atat de mult de ales si atat de putin timp! Nu e o dilema doar a mea, e dilema timpurilor noastre. Iar aici in aceste 9 luni intense, este atat de evidenta!

2011-03-04T02:52:00.002Z

Universitate noua, blog nou.../ New University, New Blog...

2011-03-04T02:21:00.000Z

M-am hotarat sa incep din nou sa scriu pe blog.

Initial, l-am facut pentru a tine la curent persoanele care sunt departe de mine. In timp, am scris tot mai putin, si mi-am facut alte prioritati.

Totusi, de multe ori am ganduri pe care vreau sa le impartasesc. In ultima perioada, chiar foarte multe.

Am parte de o experienta minunata anul acesta, la Oxford. Nu e neparat legata de renumele universitatii sau de calitatea academica... acestea le vad oricum ca fiind indisputabile, si le asteptam.

Insa, am fost extrem de surpinsa de calitatea extraordinara a oamenilor pe care i-am intalnit( o combinatie de genialitate, modestie si originalitate), si de diversitatea activitatilor ( de la seminarii, conferinte si discursuri pana la activitati de voluntariat si culturale), care te ajuta sa te maturizezi, sa cresti, sa te descoperi. Desigur, experientele sunt subiective, si strans legate de oamenii cu care interactionez. Bineinteles, ei sunt legati de locatia unde ma aflu- mai exact colegiul meu, departamentul meu dar si de optiniloe mele pentru activitatile sociale, academice si extra-curriculare la care particip. Sau bibliotecile la care invat. Insa, nu pot sa nu povestesc despre ele, pentru ca inca simt ca fac descoperiri,si aproape zilnic gasesc cate ceva nou si captivant. Mai sunt inca entuziasmata si ma consider o norocoasa pentru fiecare zi care imi da o noua lectie, chiar daca am deja 3 ani de educatie universitara in Marea Britanie, tot la o universitate de prestigiu.

As vrea asadar sa imi impartasesc o parte din ganduri...

Metroul

2008-03-14T22:12:00.000Z

Anul trecut nu am calatorit prea mult cu metroul. A fost din mai multe motive: stateam mai aproape de UCL, vroiam sa fac mai multa miscare(acum am abonament la sala) si mi se parea foarte scump(acum lucrez in weekenduri).

Acum locuiesc mai departe de UCL, in zona 2 spre 3 (Londra e impartita in 6 zone. Zona 1= centru. Prin urmare, trebuie sa folosesc metroul. Si asta zi de zi! Mai folosesc si autobuzul, insa metroul e mult mai rapid.

Interesant este ca si dupa atatea luni, metroul si viata oamenilor care trebuie sa mearga cu metroul(uneori si cate 40 min- o ora) inca ma fascineaza. Imi trec tot felul de ganduri prin minte. De la cele ma banale- de exemplu:' oare ce bagaj suspect a mai fost gasit, de intarzie trenul?' pana la intrebari privitoare la viata grabita a oamenilor care trec zilnic pe lanaga mine. Ce diversitate de oameni, fiecare cu povestea lui! Si cat timp din viata petrec ei in metrou! Poate de aceea multi citesc: o carte pentru scoala/ profesie, un ziar serios, ca de exmplu The Times sau un ziar de scandal. Sau un ziar gratuit. Sau mananca( da, asta da ocupatie!). Dar fiecare FACE ceva. Multi asculta muzica in casti, multi folosesc mobilul pentru jocuri sau caiete electronice pentru scris.

Eu cateodata folosesc laptopul, desi avnd in vedere ca merg doar 15-20 minute, nici nu se merita sa il deschid. De obicei citesc. De multe ori am vazut carti interesante la altii, am notat titlul si le-am citit la biblioteca.

Cand sunt foarte obosita, ma uit la reclame. Sun o gramada, unele chiar interesante, de la altele incerc sa invat cuvinte noi, specifice englezei britanice.

***

Metroul este si ramane un simbol al Londrei si multe din obiectele pentru turisti vand obiecte cu sigla metroului si ori numele statiei , ori mesajul' Mind the Gap'/ Acesta e un mesaj de avertizare pentru pasageri si se refera la ditanta dintre tren si platforma.

Oare maine cum va fi calatoria cu metroul? Totusi, e previzibil- am de terminat un eseu si aproape sigur o sa citesc ceva pentru el.

Mancare romaneasca si europeana la UCL, internationala- acasa

2008-03-14T20:33:00.000Z

[ pozele de mai sus: sus de tot- primii participanti la evenimentul social UCL ; MAI JOS- gatit acasa, in cateva randuri, o data cu Andrada si Victor. Jos de tot- masa pregatita pentru micul dejun englezesc ]
Ultima activitate de la European Society(un echivalent la ' asociatia studentilor europenisti')a fost 'European Food Sharing'(adica 'impartire' de mancare europeana). Eu am organizat evenimentul si se pare ca in primul rand voluntarii care s-au oferit sa gateasca au fost prietenii, iar asociatia a dat bauturile. Am avut mancare romaneasca bineinteles, atat aperitive cu branza si ardei, cat si c
abanos cu cartofi si legume la felul principal.

Am mai avut: bucatarie spaniola, suedeza, britanica, frantuzeasca, nemteasca. Pot spune ca a fost un bun mijloc de socializare, acum inainte de examene, cand fiecare pleaca la el acasa sau...la biblioteca.

Acest eveniment insa a fost precedat de alte experimente culinare, acasa: fripturi de pui, paste, mic dejun englezesc etc., cu ocazia vizitelor pritenilor.

Nu pot spune ca dupa toate acestea stiu sa gatesc bine, dar ma pricep ca ajutor de bucatar!

meditati...ecologice

2008-03-09T21:24:00.000Z

Ma gandeam azi, ca in alte zile de altfel , in ce mod m-am schimbat de cand am venit in Londra...Mi se pare bine sa imi fac cate o mica analiza din cand in cand, sa vad unde progresez si unde nu, daca adopt valori noi, si de ce fel, cat de rezistenta e mentalitatea de acasa.

Uite, azi mi-am dat seama ca daca in Cluj s-ar propune sa se merga cu bicicleta mai mult pentru diminuarea poluarii(si daca am avea conditii- benzi penru biciclete etc.), -s-ar renunta la pungi de plastic gratuite din magazine si daca s-ar face o actiune pentru strangerea deseurilor sau a obiectelor aruncate, greu biodegradabile din jurul orasului- as participa cu entuziasm.

Totusi, daca acum doi ani mi s-ar spune acelasi lucru , cu siguranta as ignora mesajul sau m-as gandi ca oricum masurile acestea nu rezolva problema mediului. Cunostintele mele in domeniul protectiei mediului nu s-au multiplicat considerabil, insa cred ca locuind in Londra, unde toata lumea vorbeste de incalzirea gloabala si de ce putem face pentru mediu, am 'capatat' mai multa...constiinta!

Nici acum nu inteleg cum, mai ales ca inca sunt convinsa ca probleme legate de mediu, incalzirea globala nu pot fi cu adevarat rezolvate fara contributie marilor poluatori globali(SUA , China etc.) si a companiilor din diverse industrii.

Totusi, mi-am dat sema ca trebuie facut ceva. Aici, unde exista gropi de gunoi ecologice( nu ca in Romania, care are destule restante in domeniul mediului) se pune problema plasticului din plasele care se dau gratuit. Am lucrat vara trecuta intr-un magazin de produse biologice unde am aflat, printre altele, ca o plasa lasat in camp are nevoie de 2000 de ani sa se descompuna complet! Cum zicea o clienta :' cum sa ii dam pamantului sa < inghita > ceva ce eu insami nu pot digera?'

later edit: Am avut o mica introducere in problema incalzirii globale, la una din prezentarile pe care le avem la UCL pentru viitorii studenti(si unde eu lucrez, fac prezentari cu facultatea si un tur de campus). Am aflat ca suntem in anii cu cea mai mare incalzire din toate timpurile(de-a lungul anilor au fost ere de incalzire si de racire/ glaciare), datorita eliminarii de CO2 in atmosfera. Deci sa facem fiecare de putem pentru a salva planeta! Un prim pas: interesati-va unde se face reciclare, ca la noi gunoiul este lasat, de multe ori, in plin camp!

Imaginea Romaniei

2008-03-01T17:44:00.000Z

Lucrez intr-o librarie de carti de calatorii. Sunt o multime, si orice loc din lume pe care ti-l poti imagina are o carte sau macar o harta.

Bineinteles ca la sectiunea 'Eastern Europe' apare si Romania. Sunt cateva edituri care au carti despre Romania. Bineinteles, prea putin o sa gasesti informatii detaliate despre anumite orase si carti nu gasesti decat despre Bucuresti- de fapt, o singura editura. In schimb, sunt o gramada de harti, si la sugestia mea, avem si un teanc de harti cu orasul Cluj!

Sincer, ma bucur ca exista cartile acestea, asa ca atunci acnd am timp liber , le rasfoiesc. E foarte interesant de observat ce parere au strainii, despre Romania sau cum se descrie tara strainilor. De exemplu, intr-o carte masiva despre Europa, descrierea Romaniei incepe asa: 'Romania este locul din Europa care aduna cele mai multe prejudecati[...]tara sufera de o proasta imagine' ('the country suffers from a poor image). Apoi se refera ceva la ' un ciudat amestec de culturi' ( a bizzare mix of cultures).

Eu as face o alta introducere, insa probabil ca asa se vede Romania din afara...desi oamenii pe care i-am intalnit aici aveau o parere buna in general despre Romania. Totusi, multi recunosc ca o considera ca pe o tara...saraca. Asta nu ma deranjeaza neparat, vent mic al romanilor fiind unul dintre cele mai suparatoare lucruri pentru mine.

Cea mai interesanta descriere am vazut-o in seria 'Culture Smart!', unde se presupune ca strainii invata sa abordeze locuitorii tarii-destinatie intr-o maniera locala. In acest context, se dau informatii fara ocolisuri.
o asa dau exemple de cateva:

-despre femei si barbati:
'gender roles in Romania are more rigid than the visitor might be used to[...]some men may address their wives in abrupt tones that might surprise a foreigner'. Aici poate e adevarat, am asistat la multe scene, chiar in public, de lipsa de respect reciproc, dar nu cred ca se potriveste noii generatii, sau celor care s-au casatorit in ultimii 10 ani.
Cazuri mai exista, bineinteles. Eram in Londra intr-un magazin de produse sportive, unde merg multi romani, avand in vedere preturile bune pentru haine Nike sau Puma. In magazin era un cuplu, care nu stia ca mai sutn oameni care inteleg romana. Amandoi se certau si mai ales el ii aducea acuzatii ei, pentru ca sta prea mult timp la cumparaturi.
'surveys show that one in 5 women has been psyhically abused by the partner' - sondaje in acre se arata ca o femeie din 5 este victima violentei domestice. Eu nu stiam ca este o rata atat de mare, trebuie sa cercetez un pic problema!
-despre coruptie: 'suspicion has also contributed to the country's nepotism' si se dau exemple de coruptie.
-despre consumerism: 'many Romanians take pride in owning and showing off expensive things' [...]
'are Romanians well educated? yes and no.'
Cam asa e(am si facut o prezentare la sociologie pe tema asta) din pacate. Romanii si cand pleca in strainatate, multi prefera sa merga la magazine sau ' discount shops', sa isi ia cat mai multe haine 'de firma'. Cu cat cineva castiga mai multi bani, cu atat e mai evident. Mentalitatea in aceasta privinta e foarte diferita aici: nu e cum sa iti dai seama cati bani are cineva, nu poti sa isi dai seama nici la facultate. Colegii mei de exemplu se imbraca extrem de simplu, dar cu haine de calitate si multi care sunt foarte bogati lucreaza. 'In tarile scandinave de exemplu cu cat esti mai bogat cu atat esti mai modest si incerci sa nu arati cat castigi', imi explica o prietena din Suedia.
-hobbiuri
'at the centre of Romanian home life is the television set'- televizorul este centru timpului petrecut acasa. Mie nu mi se pare a fi asa, dimpotriva cred ca mai degraba la tara se intampla asta, unde dupa ce se innopteaza nu mai ai ce face.
aspecte bune: romanii stiu multe limbi straine, au mereu o opinie despre orice , ' a couple-centric society'(care e bine, zic eu, pentru ca e o placere sa vezi mereu oameni indragostiti pe strada, care petrec mult timp impreuna)

petrecere...

2008-01-31T23:22:00.000Z

O petrecere recenta, una de care sincer nu am vazut sa fie in Romania. Se numeste ' East London Party' si invitatii au trebuit sa se costumeze astfel incat sa semene cu locuitorii celei mai defavoritate zone din Londra.

vizitatori

2008-01-31T23:19:00.000Z

Am cateva persoane dragi care m-au vizitat in acest an academic...mai urmeaza si altele!

European Society

2008-01-31T23:14:00.000Z

Fiind membru la ' European Society, am decis sa ma implic semestrul acesta un pic mai mult in activitatile culturale, sociale si politice.

zbor direct Londra-Cluj!!!

2007-10-18T22:23:00.000+01:00

nu-mi vine sa cred!!! e unul din lucrurile pe care mi le doream cel ma mult!!!Mosu' a venit pentru mine acum, consider ca asta-i cadoul meu de Craciun.

Adica ..sa ajung acasa in 3 ore... sau chiar mai putin. Cand ma gandesc ca de fapt toate cursele de la Targu Mures se transfera in Cluj...aici se include si Roma. Si cum e posibil sa merg in Roma anul viitor...

Va fi atat de bine si usor sa ajung acasa, sa ajung altii acasa, sa vina strainii in Cluj, sa plece clujenii la Londra.

de aici am aflat deltaliile: http://www.hotnews.ro/articol_87228-Wizz-Air-isi-muta-zborurile-din-Transilvania-pe-aeroportul-din-Cluj-Napoca.htm

Parliamo italiano?

2007-09-17T21:59:00.000+01:00

Sus: in 'balconul casei Julietei' din Verona; aceasta si familia au existat in realitate si casa vizitata e acum muzeu

La stanga, tot la casa, la intrare, pe un perete, turistii lasa mesaje de dragoste.

Jos, Milano, una din strazile inguste, tipice oraselor italiene, care iti dau un sentiment de complicitate

Dreapta sus:afis de la Scala din Milano

Stanga sus: o plimbare prin Galeriile de langa Dom- foarte vechi, dar probabil mai noi decat domul propriu-zis:)Drepta jos: eu in fata scenei din Piata Domului, unde l-am vazut seara si pe Tiziano Ferro. Am prins, din fericire, niste seri cu concerte gratuite

Cu Laura , intr-un din serile in oras, pe podul unei strazi pline cu cafenele si restaurante.

Cu Carina, in gara- Stazione Centrale, inainte de plecarea la Verona.

Aici sunt cateva poze din Italia. Mai multe detalii o sa adaug in cateva zile. Deocamdata, pot sa spun ca este ceea ce am vrut de la o vacanta.

era sa uit de masa de Pasti...

2007-04-11T17:46:00.000+01:00

Un experiment reusit, de atunci, adica de cate zile mi-am tot facut mancare singura. M-a inspirat Ionela, ca ea a avut ideea cu friptura de pui. Cred ca imi place sa gatesc. Desi mai merue ma gandesc ca in timpul ala mai bine citesc o carte sau ma relaxez cumva.

Incep examenele si apoi o sa ma multumesc cu ce primim aici sau de la magazin.

vizite(2) si Pasti

2007-04-10T00:09:00.000+01:00

pe Millenium Bridge poza de jos; sus:la Greenwhich, o zi cu soare

La British Museum,

una din statuile preferate

aici sunt intr-o gradina din St. James Park, din fata palatului

la Greenwhich din nou

in autobuz, sus:)

de ce sa nu facem o poza si

aici?

Cu ocazia Pastilor, a venit la mine Laura. Daca nu , probabil ca mergeam eu la Milano. Aici majoritatea au plecat acasa, putini au ramas in camin. Bineinteles, ne-am plimabt putin si prin Londra, am zis sa vedem macar locurile cele mai vizitate de turisti.

Am fost prin centru, si am facut vizite scurte la National Gallery si la Tate Modern. Mi-a facut placere sa il reved pe Brancusi ( su 'Branchiuzii', cum ii zic unii englezi). Nu am iesit in oras, era in post( de aceea i-am zis ca mai trebuie sa revina:) ). Ne-am si facut o gramada de poze, am prins vreme buna, si un pic de vant- perfect pentru par :))

Inainte de duminica Invierii, a mai venit la mine Delia( master la Newcastle), cu doua prietene : Ionela si Ola( Ucraina). Am fost toate la biserica. Slujba a durat neobisnuit de mult, a fost de la 12 noaptea pana la 4.30 dimineata. A fost si slujba de Inviere dar si cea de Duminica, care s-a terminat cu scrisoarea pastorala. La sfarsit am luat si Pasti. Au fost foarte multi romani, evident nu au incaput in biserica. Circulatia chiar a fost inchisa, desi era centrul Londrei! Sunt convinsa ca nu a fost planificata inchiderea strazii, dar masinile efectiv nu mai puteau trece!

Dupa slujba , am luat autobuzul spre casa. Am dormit destul de mult, apoi ne-am adunat in bucatarie sa facem ceva bun de Pasti. Sarmale sau miel nu ne-am incumetat( oricum nu ar fi iesit ca acasa), dar ne-am multumit cu o friptura de pui cu legume. Apoi, evident oua rosii, cozonac si vin(multumiri mamei!). A fost un experiment reusit, si am mancat evident foarte mult - din acest punct de vedere, m-am simtit ca acasa!

A fost ceva cu totul nou: nici una din noi nu am mai sarbatorit Pastele departe de casa, fara familie. Totusi, am reusit sa ne simtim bine impreuna, am simtit o solidaritate care mi-a dat un interesant sentiment de ' bine', 'nu sunt singura'.

Vizite (1)

2007-04-09T23:24:00.000+01:00

In apropierea Pastilor am avut parte de vizite de la doua prietene dragi. Cred ca atunci cand esti departe incepi sa iti dai seama mult mai bine ce importanti sunt prietenii. Eu cel putin ma gandesc mult mai mult aici decat in Romania. Si nu pentru ca aici nu am prieteni - dimpotriva, am cunoscut foarte multa lume de cand am ajuns. Si inca o sa cunosc, mereu sunt ocazii pentru asta. Am cunoscut oameni la scoala, la activitatile de la scoala, in micile excursii, priteni ai prietenilor etc. Oriunde...Totusi, odata cu concluziile ' sunt romanca, vin din Romania, imi plac obiceiurile, religia ortodoxa, mancarea noastra si traditiile', ajungi sa te gandesti...la romani.

Eu in general nu am respins ideea de a cunoaste lume noua, 'poarta e deschisa', insa atunci cand esti in compania unui roman, si mai ales a unui prieten...te simti cu totul altfel. De aceea m-am bucurat atat de tare cand a venit Andra la mine. Si mai ales ca a fost prima persoana pe care o stiam din Romania care m-a vizitat.

Am incercat sa ii arat partea frumoasa a Londrei, insa in final am facut referire si la unele dezavantaje pe care le intampini intr-un oras mare. Mie imi place sa vad partea plina a paharului, de multe ori am incercat sa fac lucrurile sa fie asa - altfel cum sa fac locul in care stau un spatiu placut de locuit? Am mers pe la muzeele cele mai importante, cu ocazia asta ammai vazut si eu locuri care, cu rusine recunosc, inca nu le-am vazut. Mereu m-am gandit:'oricum o sa le vad cand primesc o vizita' sau 'las cate ceva nedescoperit, ca sa exista cate un element -surpriza de fiecare data cand ma duc sa vizitez cu cineva care vine din Romania'.

Cred ca Andrei i-a placut...Ar mai fi multe de vazut, dar sunt sigura ca mai vine inca o data:) Acum au fost si putini dintre prietenii mei in camin, fiind vacanta.

stonehenge

2007-04-05T00:34:00.000+01:00

Am fost la Stonehenge...si sincer, am fost putin dezamagita. 'Pietrele' nu sut atat de impunatoare precum in realitate si nu ai un ghid adevarat, ci doar un fel de caseta care iti spune tot felul de povesti, insa nici una validata cu adevarat. Prespuneri. Ma distreza ca totul se termina cu ' and we leave to your imagination...'. Mi-a placut mai mult o catedrala de la Salisbury, foarte veche. Impunatoare, din secolul 13, are cel mai vechi ceas din lume care inca merge. Nici macar nu are interfata prietenoasa! E doar o ' masina', dar mi-a placut tare mult

Am avut ocazia, in aceasi catadrala, sa vad Magna Charta in original. E in latina, dar nici sa vrei nu poti intelege literele! Oricum, se pare ca primele libertati cetatenesti dureaza cu mult inainte de charta frantuzeasca. Si Charta a inspirat, se pare, si Constitutia SUA.

A fost o zi frumoasa, completata de pranz intr-un pub, sa fie totul cat mai ...traditional. Ce mi-a placut cel mai mult totusi e ca am fost numai cu romani si am resimtit sentimentul ala de acasa, am ras la glume romanesti(evident ca numai am ras, ca cine m-a auzit vreodata facand ?).

plimbari

2007-03-23T19:38:00.000Z

Prin Londra...cu prieteni...acum vreo doua saptamani, ca de atunci nu am mai avut timp, a fost perioada eseurilor. In weekenduri e cel mai frumos. Poza cu omu pe sarma e in Covent Garden- in zona pietonala. in fiecare sambata/duminica gasesti pe cate unul care face acrobatii, canta, danseaza sau picteaza- trecatorii ii dau bani... apoi in celelalte - o plimbare pe South Bank si un magazin.

cu ...Lamborghini:)

Acum vine vacanta, am timp sa ma plimb, o sa si ies putin din Londra, desi vreau sa si lucrez. Abia astept sa se faca cald, sa organizam cate un picnic sau "iesire de citit" in parc. Vantul asta inca ma mai tine deeori in casa, oricat de frumos e soarele care bate la fereastra in fiecare dimineata.

in vizita la Cambridge

2007-02-26T19:21:00.000Z

iepurasii sunt deja pregatiti..cate bunatati !

intrarea intr-un "camin" cu ...oitele

Am hotarat sa plec si in afara Londrei. Curiozitatea si lipsa de timp (nu vroiam sa stau mai mult de o zi) m-au facut sa ma decid sa merg la Cambridge cu Alexandra.

cam asa arata colegiile:)

Am plecat duminica dimineata cu autobuzul, care e mult ai ieftin decat trenul (care costa dublu sau triplu).In doua ore am ajuns. Stiam ca e un orasel mic, dar totusi m-a surprins cu cateva lucruri: are aproape toate magazinele populare din Londra(de genul The Body Shop), cafenelele(Starbucks, Costa, Nero etc) si multe fast fooduri. Un centru comercial maricel, as putea spune. Ma gandeam la o oferta mai saraca.

M-a impresionat placut piata din centru istoric ( multe, multe strazi pietonale) unde se vand tot felul lucruri facute de mana , de la felicitari la haine si cosmetice (de genul sapunuri de baie- miros minuna!). Mi-a placut ca stiu sa faca bani din orice- de ex, blana de oaie o vopsesc si fac din ea diverse decoratiuni interioare. Daca as aduce blanurile de oaie de la bunici, cu siguranta nu ar sta in pod:) Sa nu mai zic ca viziarea colegiilor si bisericilor costa. Ca trebuie sa platesti pentru o plimbare cu barca pe au inteleg, dar asta...

Arhitectura mi-a placut foarte mult, mai ales cateva biserici in stil gotic. Fiecare colegiu al universitatii (si cred ca sunt mai mult de 4-5 colegii) are cate o biserica superba. Cum am nimerit duminica, am stat putin la slujba de dupa-amiaza, care incepe cu orga. Am stat la pranz si la o sluja a Bisericii Ortoxoxe grecesti( desi era intr- o biserica anglicana).

Cat despre universitate..cred ca daca as sta in Cambridge as invata tot timpul. E multa liniste, si chiar daca gasesti de toate si e ceva varietate , de cate ori te poti duce la shopping centre, in piata sau la concerte la biserica? Cred ca acum daca ar fi sa ma mut acolo nu mi-ar placea...Desi am fost destul de impresionata, nu- mi venea efectiv sa cred ca in cladirile acelea, care arata ca niste biserici sau niste mici palate, de acum cateva secole stau studenti (eu asociez studenti-cazare-camin). Cambridge si Oxford au fost primele univ din Anglia ,stiam asta -dar cladirile in care stau si invata studentii au un aer de poveste pe care nici nu mi-l putam imagina. A treia e chiar UCL, dar difera foarte tare, poate si pentru ca e in capitala...mi-ar place insa, recunosc, sa stau cateva saptamani...dar in rest, nevoia aceea de agitatie, de rumoare - nu mi-a trecut. Interesant este ca numai de cativa ani la Oxford( si presupun si la Cambridge) s-au modernizat baile si s-a introdus curentul electric. Am aflat asta de la o studenta romanca la Oxford, pe care am intalnit- o intamplator. Dar asta e, pentru atmosfera de"timpul sta in loc" , pentru cateva saptamani, nu m-ar deraja sa invat la lunina lumanarii...

Cu autobuzul:)

2007-02-23T09:51:00.000Z

undeva dupa copac, e Harrods

langa Tamisa seara se aprind beculetele

Acum doua zile mi-am dat seama ca nu am vazut cat as fi vrut sa vad din oras. De mult, mi-am facut o lista cu ce as vrea sa vad, dar mereu am amanat - cand stii ca poti vedea ceva in fiecare zi, parca devine mai putin tentant . Impulsul a pornit din ziua cand am fost sa vad anul nou chinezesc (interesant, seamana cu ce am vazut la televizor, dar nu pot spune ca m-a atras in mod deosebit, a fost doar o curiozitate). M-am gandit ca intr-o zi as putea sa merg sa vad mai multe decat am vazut pana acum.
Insa, daca planificam ceva, parca nu avea farmec, m-am fi simtit ca un simplu turist, in goana dupa cat mai multe obiective. Profitand de faptul ca aveam un abonament pe toata ziua ( multumiri Alexandrei) - de obicei nu am asa ceva, merg pe jos- i-am propus unui prieten sa luam autobuze din Londra, asa , la intamplare. Evident, am incercat sa merg in locuri in care nu am mai fost. Pentru cine are rabdare sa citeasca :
Pot spune ca a fost una din cele mai frumoase si relaxante zile de aici. Am plecat din fata UCL, am ajuns in Notting Hill, apoi pana la extremitatea vestica a Londrei. Am luat alt autobuz la intamplare, am ajuns la Knightsbridge si Harrods, Victoria and Albert Musem. Apoi cu alt autobuz, tot la intamplare am ajuns pe Oxford Street (de unde ne-am decis sa plecam cat mai repede, vad strada asta in fiecare zi aproape). Urmeaza niste destinatii cu totul necunoscute in nord vestul Londrei, un autobuz( pe care l-am luat repede pentr ca , tipic - a inceput sa ploua iar eu mi-am uitat umbrela acasa) ne-a dus pana la capatul unei linii de metrou(si asta e foarte departe). Am dat peste o mica piata plina cu magazine si restaurante italienesti si indiene. Si cartierele marginase au farmecul lor...Mult londonezi le evita insa. Ar fi aiurea sa zic ca m-am simtit ca si acasa, vazand blocurile, dar am avut un sentiment ciudat de familiaritate.
Am luat un alt autobuz , care de data asta ne-a dus pana la Tamisa, unde am decis sa incercam sa mergem pe jos de-a lungul raului, cat ne tin picioarele...pe mine m-au lasat cam repede:)
Ajunsi la Waterloo, am vazut un autobuz care duce la Greenwitch, asa ca mi-am zis: de ce nu?
"Calatoria" a durat aproape o ora, era deja noapte cand am ajuns;) cu greu am gasit parcul de langa observator , dar era inchis :) E aproape in fara Londrei, desi circula pana acolo autobuze normale din Londra si e inclus in harta Londrei...E o zona linistita si sa putea spune chiar 'ieftina'
" Sigur mai vin inca o data" , mi-a zis a nu stiu cata oara; am obiceiul cand merg intr-un loc nou, daca nu vad totul , sa-mi fac promisiunea asta...nici nu vreau sa ma gandesc cate orase am deja pe lista! Am gasit un autobuz, eu eram deja foarte obosita...ne-am mai oprit prin centru , si cum era prea 'obisnuit' sa iau direct 29 spre casa,pentru variatie,am luat at un autobuz care duce la King's Cross ( gara de langa British Library unde in viitor va veni trenul Eurostar). In final, am ajuns acasa la ora 12 noaptea...
Am uitat ceva: in fiecare autobuz, am vanat locul de la etaj, daca se poate cel din fata...e uimitor ce arhitectura, stil nou si vechi , au cladirile astea. Totusi, acasa mi-am verificat lista, si nu am putut bifa nici un sfert:) .Asa-s eu, am o satisfactie extraordinara cand imi fac liste cu obiective si una si mai mare cand le bifez:)

noutati

2007-02-14T09:56:00.000Z

A venit si la Londra prima ninsoare adevarata..a fost acum cateva zile. Nu credeam ca o sa fie in sfarsit si aici atat de frig, aproape ca si in Romania. A durat doar o zi. A nins atat de mult, ca a trebuit sa plec cu umbrela la scoala( imi place sa plec pe jos, mai ales cand ploua sau in cazul asta-ninge).
In rest, toate bune. Mai am inca de recuperat, dar intalnirile de weekend isi au rolul lor. De multe ori stam in camera cuiva , sau ne intalnim intr-o bucutarie. Cateodata mai si iesim prin Camden. De exemplu, acum cateva zile am fost intr-un pub-club cu muzica live. Prima data insa am baut vin romanesc:)In poza- eu cu Dasha( Rusia). Am dus mai multe tipuri, cu diverse ocazii, si se pare ca stainilor cel mai mult le place vinul alb, chiar din zona de pe lang Cluj.

bune si rele

2006-12-12T23:15:00.000Z

Azi a fost o zi placuta, chiar daca am avut ceva tutoriale, unde evident, trebuie pregatire prealabila. La literatura moderna am fost surpinsa sa vad ce mult ma ajuta conceptele operationale invatate in liceu. Multi straini nu le invata.
Totusi, a fost un moment neplacut dupa-amiaza. Am mers la un magazin unde e firma de unde am cartela SIM a telefonului meu, sa intreb de tarifele percepute, daca merg in Romania si utilizez numarul lor. Baiatul mi-a zis foarte incurcat , ca costa foarte scump daca vreau sa sun din Romania aici sau oriunde altundeva. Totusi, am insustat sa mi se spuna cat. Intr-adevar, o lira jumate pe minut e enorm! I-am zis ca am vazut oferta speciala pentru Europa...dar el mi-a zis ca "yes, for Europe, not Romania ...Romania is classified as "rest of Europe" ..."["da, pentru Europa, nu pentru Romania....Romania intra in clasificarea" tarile din afara Europei"...]. Adica, e ca si cum as suna in China sau Kenya! Sincer, m-am enervat putin ...oare cand au pus astia tarifele au gandit ca alti bravi englezi, pt care numai tarile din UE sunt " Europa"? Daca unui englez i s-ar fi intamplat asa ceva in Roamania, adica sa aiba tarile de "restul tarilor" pt UK, nu l-ar fi deranjat. Unu: pentru ca au bani , doi: nici nu se prea considera ei europeni( aici ma refer atat la euroscepticism , cat si la mentaliatea uneori americana pe care o au, dupa cum au observat multi studenti din SUA pe care i-am cunoscut aici)- sunt " ei" si " continentul".

Partea cea mai frumoasa a zile de azi a fost insa iesirea la patinoar in aer liber.
Am fost in Canary Wharf, o zona foarte noua , moderna a Londrei, centru de business international. Multe melodii de Craciun, la un moment dat mi s-a parut ca a fulguit( dar tot caldut era afara) , poze(in imagine, poza spontana de la patinoar, care e intre niste cladiri extrem de inalte)...

orasul

2006-12-11T19:54:00.000Z

Azi am fost , mai spre seara, prin centru. Mi-am uitat umbrela (tipic) intr-un pub, unde m-am intalnit cu o prietena( Alina). Deci a trebuit sa ma duc de la universitate pana in Trafalgar Square. Mi-a parut foarte rau ca nu mi-am luat aparatul cu mine, pentru ca era atat de colorat, de cald totul! Plin de luminite peste tot, unelele cladiri erau impodobite de sus pana jos...pe una dintre ele, era doar o stea albastra, una imensa(de la acoperis pana la usi, si cladirea are vreo trei etaje). Chiar in mijloc, aproape de porumbei, era un grup care canta colinde si cativa trecatori care s-au oprit sa ii asculte. Evident, in apropiere era si un brad imens. Chiar daca multa lume spune ce comercial e Craciunul , si mai ales aici, unde se urmareste si mai mult consum , adica mai mult profit pt toti comerciantii( in special in retail) , eu sunt convinsa ca sunt multi care simt cu adevarat spiritul Craciunului. Care se bucura de luminitele care sclipesc si care parca curenteaza, oameni care se opresc sa auda colinzile copiilor, oamenii care fac donatii si iau pe altii, mai putin fericiti si care stau pe starzi, acasa de Craciun.

Zilele viitoare trebuie sa mai fac un ocol al pietelor mari, e prea frumos sa nu te bucuri dece e la doi pasi de tine.

Duminica

2006-12-10T15:26:00.000Z

Azi am fost la biserica. Incerc sa fac asta in fiecare duminca. Cum am venit aici , m-am uitat daca este ceva biserica ortodoxa. Am descoperit una singura in toata Londra, chiar in centru, langa Royal Court of Justice. Eu pana acolo fac 45 de minute de mers pe jos.

Inauntru e foarte frumos, de fapt e o biserica anglicana inchiriata romanilor. E pus altar romanesc, icoane , la fel. Am fost surprinsa de ce multa lume e in fiecare duminica! Desi biserica e mare, e neincapatoare. Aici e site-ul , pt cine vrea sa vada interiorul: http://www.radur.homechoice.co.uk/roc.html

Dar totusi, sunt ceva diferente fata de Cluj: femeile aproape toate poarta batic, e plin de copii mici, unii chiar de cateva luni( care fac foarte multa galagie , evident), nimeni nu se imbarca elegant( cum imi place mie la biserica), pt cine vrea iar majoritatea, dupa acccent , sunt moldoveni. Nu am cunosvut pe nimeni, nu am vorbit cu nimeni pana acum. Majoritatea sunt cu familii.

Azi, dupa slujba ,am auzit niste clopote care suna foarte frumos - erau de la biserica anglicana foarte veche. Am intrat inauntru, si mi-a placut enorm ce am vazut: totul era in negru, alb si auriu. Intr-o pozitie centrala, era steagul UK, iar apoi diverse staguri cu simboluri, presupun ale unor familii vechi de nobili; tot in centru e un brad mare , numai cu beteala si globuri albe.Cateva scaune mari, negre, din lemn masiv sunt rezervate pentru comandantii britanici care au diverse misiuni. Desi e diferit de ce e in biserica noastra, mi-a placut foarte mult. E exact in stilul britanic. Chiar atunci erau inauntru niste doamne foarte elegant imbracate, cu palarii si caciulite, care pregateau ceva eveniment pentru dupa-amiaza.

"Preface"

2006-12-09T20:52:00.000Z

Sa-ti faci blog..mi s-a parut mereu ceva foarte interesant, dar niciodata nu m-am gandit sa-mi fac. Adica, m-am gandit sa mai pierd timp si cu asta? Dar uite ca se dovedeste a fi foarte util si pentru oamenii de afaceri, pt adultii cu o slujba obisnuita, asa ca de ce nu ar fi si pentru mine? Ar putea fi si un fel de jurnal, ca tot intentionam sa imi fac unul. S-au intamplat unele lucruri in ultimele aproape trei luni de cand sunt aici- care cred ca merita povestite. Apoi sunt alte lucruri banale, dar despre care mi-ar place sa povestesc sau sa-mi aduc aminte. La urma urmei, viata poate fi extrem de interesanta, daca o faci sa fie asa. In poza: privire din camera mea spre
gradina, printre baloane.